Cadrul geografic

Comuna Porumbacu de Jos este situata la marginea apuseana a fostului judeţ Făgăraș, pe malul Oltului, într-o regiune de șes, la contactul cu munţii Făgăraşului, întinzându-se până la versantul nordic al acestora. Localitățile ce compun comuna Porumbacu de jos se situează în partea depresionară a teritoriului administrativ, pe ambele maluri ale râului Olt și de-o parte și de alte a drumului naţional DN 1 (Sibiu-Avrig-Porumbacu de Jos-Scoreiu-Arpașu de Jos) și ale drumurilor judeţene DJ 105J (Glamboaca-Porumbacu de Jos-Porumbacu de Sus-Glajarie) și DJ 104F (Glamboaca-Colun-Nou Roman). Depresiunea Făgăraşului, cunoscută și sub numele de «Țara Oltului », aparţine judeţului Sibiu numai în treimea sa vestică (delimitată de o linie situată imediat la răsărit de Valea Arpașului). Partea cea mai coborâtă a depresiunii se află la altitudinea de 350-400 m și se desfăşoară în lungul Oltului ca o fâșie lată de 3-4 km. Către munte terenul se înalță treptat prin gruiuri prelungi, care ajung să se transforme într-o ramă deluroasă, submontană, cu înălțimi în jur de 500 de metri.

Clima

Este temperat-continental-moderata, de nuanta central europeana, diferentiata foarte mult in functie de trasaturile locale ale reliefului. Regimul climatic general este diferentiat pe cele doua trepte principale ale reliefului in functie de altitudinea,expozitia si formele acestuia. In sectorul montan sunt caracteristice verile racoroase cu precipitatii abundente si iernile friguroase, cu ninsori bogate si strat de zapada stabil pe o perioada indelungata.

Tinutul cu clima de dealuri se caracterizeaza prin veri calde, cu precipitatii relativ frecvente si prin ierni reci,cu strat de zapada relativ stabil,punctate din cand in cand de intervale de incalzire. Inversiunile termice frecvente si persistente in semestrul rece al anului sac ca depresiunile Fagarasului si Sibiului sa se individualizeze topoclimate specifice de depresiune, cu ierni mai reci decat pe pantele cu altitudini mijlocii ale muntilor din vecinantate.

In cadrul acestor tipuri de clima principalele caracteristici se prezinta astfel: Radiatia solara globala:peste 115,0 kcal/cm.p/an in depresiunile Fagarasului si Sibiului; -sub 110 kcal/cm.p/an pe culmile montane cele mai inalte.

Temperatura aerului:

- temperatura medie anuala: in culoarul depresiunii Fagarasului oscileaza in jurul valorii de 8,0 grade C(Porumbacu de Jos: 6,0-8,0 grade C), la poalele muntilor coboara la 6,0 grade C(Porumbacu de Sus:7,0-8,0 grade C), iar pe culmile muntilor inalti ajunge la valori sub 0 grade C(Negoiu:-2 grade C).

Precipitatii atmosferice:

- cantitati medii anuale: in depresiunea Fagarasului: 600,0-700,0 mm (Porumbacu de Jos: 698 mm); catre treapta inalta a muntilor 1.200,0-1.300,0 mm si pana la 1.400,0 mm pe culmile montane cele mai inalte(din muntii Fagaras).

Regimul vanturilor este influentat de relief,atat in privinta directiei,cat si a vitezei.Pe teritoriul comunei, datorita abruptului fagarasan si orientarea depresiunii de la poalelel muntilor rezulta o anumita canalizare a deplasarilor de aer in lungul Depresiunii Fagarasului.In aceasta zona frecventa vantului de nord-vest si de vest este mai mare decat frecventa vanturilor din toate celelalte directii.Pe culmile cele mai inalte frecventa maxima o au vanturile din vest si nord-vest.

In zona depresionara (Fagaras) directiilor vest si nord-est le revin celel mai mari viteze madii anuale(11,10-7,15 m/sec.), urmate de directiile nord-vest si est (6,45-6,10 m/sec.). In zona alpina vitezele sunt mai mari.

Primavara, dinspre muntii Fagarasului si Cindrelului bate „Vantul Mare” sau „Mancatorul de zapezi”, un vant cald care grabeste topirea zapezilor (asa-numitul efect de „foehn”), iar in lunile sezonului cald, din directia vest si sud-vest, bate „Austrul”, un vant cald si uscat.

Munţii Făgăraşului reprezintă cel mai înalt masiv și cu «aspectul alpin» cel mai pronunţat dintre toţi munţii României. Ei intră pe teritoriul judeţului Sibiu numai cu jumătatea vestică a faţadei nordice, începând de la Valea Arpașului Mare. Imensa culme a Făgăraşului cu o lungime în linie dreptă de cca. 70 km şi o lăţime de cca. 40 km, este alcătuită dintr-o mulţime de piscuri şi creste aliniate într-un front alpin cuprinzând opt din cele 14 vârfuri ale munţilor României care depăşesc 2500 m. Aici se înalţă Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), Viştea Mare (2527 m), Lespezi (2522 m), Corau Călţunului (2510 m), Vânătoarea lui Buteanu (2507 m), Hârtopu (2506m) şi Dara (2500 m), şi încă 42 de vârfuri cuprinse între 2400 şi 2500 m. Continuând lista extremelor, aici este cea mai densă reţea hidrografică din ţară (peste 0.8 km/kmp). Aici, în căldarea glaciară Hărtopul Leaotei se află lacul situat la cea mai mare altitudine din ţară: Lacul Mioarelor la 2282m! Cel mai întins lac glaciar din Făgăraş este Bâlea, cu o suprafaţă de 4.65 ha. Cel mai adânc lac glaciar cu 15.5m este Lacul Podragu. Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creşterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 şi -38 grade Celsius.

Cele mai importante văi care drenează teritoriul comunei Porumbacu de Jos sunt: valea pârâului Laița (partial), valea pârâului Opăt, valea Scoreiu, valea Sărata( împreună cu valea Tunsului-în amonte și cu văile Glodului și Cărbunarii-în aval), valea Porumbacu(în amonte valea Porumbăcel, valea pârâului Purcăreata și valea Râului Mare împreună cu văile Săraţii și ale pârâurilor Stâncii, la Miezuina, Serbam, Bontii, Pleșa, Seiului și Matei), valea Liscov, valea Racovicioara, împreună cu văile Teis și Rechii, Valea Fermelor și Valea Colunelului.Toate opt sunt tributare văii principale a râului Olt și au direcţia de scurgere sud-sud-est nord-nord-vest.

Valea Oltului se dezvoltă aproximativ pe direcţia sud-vest nord-est. În zona alpină a munţilor Făgăraș sunt semnalate numeroase căderi de apă, dintre care cea mai importantă este „cascada Șerbota", pe cursul de apă cu acelaşi nume, aflată în apropierea cabanei alpine „Negoiu".

Informare cetateni